Sari la conținut

Ftiraptere

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Phthiraptera
Păduchele de corp uman (Pediculus humanus humanus)
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Arthropoda
Clasă: Insecta
Subclasă: Pterygota
Infraclasă: Neoptera
Supraordin: Exopterygota
Ordin: Phthiraptera
Haeckel, 1896
Subordine

Subordinul Anoplura
Mallophaga

Subordinul Rhyncophthirina
Subordinul Ischnocera
Subordinul Amblycera
Păduchele de corp, mascul

Ftirapterele (Phthiraptera) (din greaca phtheir = păduche + apteron = fără aripi) sau păduchii animali, este un ordin de insecte ectoparazite aptere (fără aripi) cu trei stadii nimfale, metamorfoza simplă, și cu piesele bucale conformate pentru mestecat la malofage sau pentru înțepat și supt la anoplure. Au corpul turtit dorsoventral, capul proeminent, mai îngust decât toracele la anoplure sau mai lat decât torace la malofage. Au o pereche de ochi simpli. Antenele sunt compuse din 3, 4 sau 5 articole. Dezvoltarea lor se face fără metamorfoză. Oul (lindină) este ovoid și are un opercul (căpăcel), care conține numeroase perforații mici prin care pătrunde aerul spre embrion. La eclozare, nimfa este foarte asemănătoare cu adultul; cele trei stadii nimfale se hrănesc ca și adulții. Ftirapterele au câțiva milimetri în lungime.[1][2][3][4]

Tradițional ordinul ftirapterelor este împărțit în 2 subordine: malofage (Mallophaga) și anoplure (Anoplura). Subordinul malofage cuprinde 3 infraordine: Amblycera, Ischnocera și Rhyncophthirina, pe care mai mulți autori le ridică în rang de subordine.[3] Ordinul ftirapterelor conține peste 5000 de specii de păduchi. [5]

Malofagele (păduchii rozători) sunt paraziți la păsări și mamifere și se hrănesc cu resturi de epidermă, peri, puf și fulgi, sau cu sânge uscat. Nu sunt deci paraziți veritabili, însă prezența lor pe corpul animalelor produce acestora mâncărimi și iritări ale pielii care creează gazdelor o proastă stare generală. Animalele care au malofage pe corp se scarpină puternic, zgâriindu-și pielea și producându-și sângerări, iar picăturile de sânge se usucă, fiind consumate apoi de insectele malofage.[1]

Anoplurele (păduchii hematofagi) sunt paraziți exclusiv pe mamifere și se hrănesc sugând sângele cu ajutorul unei trompe mult asemănătoare cu a altor insecte sugătoare, ca heteropterele. Cele mai cunoscute exemple de păduchi sunt 2 specii ce parazitează omul și mai multe specii care trăiesc parazite pe mamiferele domestice. Cele 2 specii de păduchi care parazitează omul sunt păduchele uman (Pediculus humanus), cu 2 subspecii - păduchele de corp (Pediculus humanus humanus) și păduchele de cap (Pediculus humanus capitis), a doua specie este păduchele pubian (Pthirus pubis).[1][6][7][8]

  1. ^ a b c Mihail A. Ionescu, Matilda Lăcătușu. Entomologie. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971
  2. ^ Radu V. Gh. Zoologia nevertebratelor. Vol. II. Editura didactică și pedagogică. București 1972
  3. ^ a b O. W. Richards, R. G. Davies. Imms' General Textbook Of Entomology. 10th Edition. Volume 2: Classification and Biology. Chapman and Hall, London, 1977
  4. ^ Octavian Ciolpan. Artropodele, vectori pentru agenții patogeni. Universitatea din București. Editura Ars Docendi, București, 2008
  5. ^ Encyclopedia of Insects. Second Edition. Editors: Vincent H. Resh, Ring T. Cardé. Academic Press is an imprint of Elsevier, 2009
  6. ^ Virgil Nitzulescu, Ion Gherman. Entomologie medicală. Editura Academiei Române, București 1990
  7. ^ Insecte vectoare și generatoare de disconfort. Sub redacția Ionela Bîlbîe și Gabriela Nicolescu. Editura Medicală, București 1986
  8. ^ Mike Service. Medical Entomology for Students. Fifth Edition. Cambridge University Press, 2012


Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Păduche