Sari la conținut

Alexandru Călinescu (sculptor)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alexandru Călinescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiesculptor Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticsculptură  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Națională de Arte București, Școala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris  Modificați la Wikidata
PregătireWladimir Hegel, Dimitrie Paciurea, Antonin Mercié, Constantin Brâncuși, Jean Boucher[*]  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăTinerimea artistică, Cenaclul Idealist[*]  Modificați la Wikidata
Opere importantecele două altoreliefuri de bronz, de pe fațada sudică a Arcului de Triumf din București, care îi reprezintă pe Regele Ferdinand și Regina Maria
Premii1925 - Marele premiu la Expoziția Internațională de la Barcelona
Bustul lui Duiliu Zamfirescu

Alexandru Călinescu (n. , Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România – d. , București, România) a fost un sculptor român.

Între 1909 și 1914 a studiat la Școala de Belle Arte din București, având ca profesori pe Wladimir Hegel și Dimitrie Paciurea[1]. A continuat studiile la École Nationale des Beaux-Arts (Școala Superioară de Arte Frumoase) din Paris, din 1912, avându-l ca profesor pe maestrul Antonin Mercié (1845-1916), cu care învățase și Constantin Brâncuși. Începerea Primului Război Mondial, îl obligă să se întoarcă în România, unde se raliază la principiile Tinerimii Artistice și la cele ale Cenaclului Idealist.[2]

Anii Primului Război Mondial

[modificare | modificare sursă]

În anii războiului a fost mobilizat și a fost integrat în grupul artiștilor plastici trimiși să se documenteze pe front pentru a cunoaște realitățile Războiului de Întregire. La 24 ianuarie 1918, a expus la Iași în cadrul Expoziției organizate de Marele Cartier General al Armatei Române.[3]

După Primul Război Mondial

[modificare | modificare sursă]

După război a primit o bursă și s-a întors la Paris, unde a studiat cu Jean Boucher (1870–1939), între 1923 și 1925. În această perioadă, a participat la Salonul Artiștilor Francezi, la Salonul de Toamnă, în 1925 la Expoziția de Arte Decorative de la Paris, și la Expoziția Internațională de la Barcelona, unde a primit Marele Premiu pentru lucrarea Cap antic.[2]

În 1928 a revenit definitiv în țară, unde a obținut postul de profesor la catedra de modelaj în cadrul Școlii Superioare de Arhitectură, activând ca dascăl până în 1963. În paralel, a continuat să creeze, prezentându-și lucrările în expoziții personale, în 1930 și 1931 la Ateneul Român, apoi în 1936 și 1943 la Sala Dalles.[2]

Alexandru Călinescu a realizat cele două altoreliefuri de bronz, de pe fațada sudică a Arcului de Triumf din București, care îi reprezintă pe Regele Ferdinand și Regina Maria.[4]

Lucrări ale sale sunt expuse în muzee din România: Muzeul Militar Național, Muzeul Municipal, Muzeul Teatrului Național, Muzeul Zambaccian[1] din București, Muzeul de Artă din Tulcea[5], Muzeul de Artă din Ploiești[6], Muzeul de Artă din Tulcea[7], Muzeul de artă din Constanța[8].

Lucrări în colecții particulare din Anglia, Franța, România, SUA.[1]

  • Paul Rezeanu: Artele plastice în Oltenia, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1980;
  • Florica Cruceru, Adina Nanu: Alexandru Călinescu (monografie), Editura Meridiane, 1988;
  • Petre Oprea: Artiști participanți la expozițiile Societății Tinerimea Artistică, Editura Maiko, București, 2006;
  • Paul Rezeanu: Sculptori puțin cunoscuți, Editura Alma, Craiova, 2007.

A nu se confunda cu sculptorul Alexandru Călinescu-Arghira (n. 23.05.1935, București – d. 28.12.2018)[12][13].

  1. ^ a b c Alexandru Calinescu (1889 - 1978) sculptor[nefuncțională]
  2. ^ a b c Alexandru Călinescu[nefuncțională]
  3. ^ Gh. Buzatu: Trecutul la judecata istoriei
  4. ^ Arcul de Triumf, fațada de nord
  5. ^ „Muzeul de Artă Tulcea”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Muzeul de Artă Ploiești”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Excursii în Deltă și arheologie în Dobrogea”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Obiective de vizitat în Constanța”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Basorelief
  10. ^ „Grădina Cișmigiu”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Statuia lui Ion Luca Caragiale[nefuncțională]
  12. ^ Alexandru Călinescu-Arghira[nefuncțională]
  13. ^ UAP