Sari la conținut

Telamon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Telamon
Căsătorit cuEeriboea[*][[Eeriboea (mother of Telamonian Ajax)|​]]  Modificați la Wikidata
UrmașiTeucros[*][1]
Trambelus[*][[Trambelus (son of Telamon in Greek mythology)|​]]
Aiax din Salamina  Modificați la Wikidata
TatăAeacus  Modificați la Wikidata
MamăEndeïs[*][[Endeïs (daughter of Sciron in Greek mythology)|​]]  Modificați la Wikidata
BunicZeus[2]  Modificați la Wikidata
Sciron  Modificați la Wikidata
BunicăAegina[*][[Aegina (nymph, eponym of the island Aegina)|​]][2]  Modificați la Wikidata
Chariclo[*][[Chariclo (Endeis’ mother)|​]]  Modificați la Wikidata
FrațiPeleus[3]  Modificați la Wikidata
Heracle și Telamon luptând cu amazoanele (amforă din sec. VI î.Hr., Muzeul arheologic național din Atena)

Telamon /ˈtɛləmən/ (în greacă veche Τελαμών), fiul regelui Aeacus din Egina și al reginei Endeïs, a fost un erou din mitologia greacă. Împreună cu fratele său, Peleus (tatăl lui Ahile), l-a însoțit pe Iason în celebra expediție a argonauților.[4] Este menționat de mai multe ori în Iliada ca fiind tatăl eroilor ahei Aiax din Salamina („Aiax cel Mare”) și Teucros⁠(en)[traduceți].

De asemenea, Telamon și Peleus au fost prieteni apropiați ai lui Heracle, însoțindu-l în expedițiile acestuia împotriva amazoanelor și împotriva Troiei.

Conform celor relatate în Pseudo-Apollodorus⁠(en)[traduceți], Telamon a fost foarte aproape de a fi ucis în timpul asediului Troiei chiar de către prietenul său Heracle. Telamon a fost primul care a escaladat zidurile troiene, pătrunzând în cetate, fapt care l-a înfuriat teribil pe Heracle, care dorea ca laurii victoriei să-i aparțină doar lui. Heracle a scos sabia, fiind gata să-l ucidă, când Telamon a reacționat rapid începând să adune pietre din zidul troian și ridicând cu acestea un altar în onoarea lui Heracle. Acesta a fost atât de încântat, încât după ce și-a luat partea de pradă din Troia, l-a recompensat pe Telamon dându-i-o pe Hesione, fiica regelui Laomedeon al Troiei. Hesione a cerut favoarea de a-l lua cu ea și pe fratele ei mai mic, Podarces. Heracle nu ar fi permis acest lucru, cu excepția cazului în care Hesione l-ar fi cumpărat Podarces ca sclav. Hesione a plătit pentru fratele ei cu un voal. Numele Podarces a fost apoi schimbat în Priam, nume semnificând „cel cumpărat” (mai târziu, Priam a devenit rege al Troiei, sfârșind tragic în timpul războiului troian).[5][6]

În arhitectură

[modificare | modificare sursă]

În arhitectură, „telamonii” sunt sculpturi masculine colosale folosite drept coloane.[7] Aceștia sunt, de asemenea, numiți atlanți, fiind versiunea masculină a cariatidelor.

  1. ^ RSKD / Teucer[*][[RSKD / Teucer (dictionary entry)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b RSKD / Aeacus[*][[RSKD / Aeacus (dictionary entry)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ IeSBE / Pelei[*][[IeSBE / Pelei (articol enciclopedic)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ Osborn & Burgess (2005), pp. 216, 221.
  5. ^ Osborn & Burgess (2005), p. 209.
  6. ^ N. A. Kun (1996), p. 191.
  7. ^ en Hersey, George, The Lost Meaning of Classical Architecture, MIT Press, Cambridge, MA, 1998, pp. 125-126
  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • N. A. Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 1996, ISBN 973-9154-51-4
  • Kevin Osborn, Dana L. Burgess, Ghid esențial de mitologie clasică, Editura Paralela 45, Pitești, 2005, ISBN 973-697-869-9