Sari la conținut

Renault 18

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Renault 18
Prezentare generală
MarcăRenault
Alt numeRenault Sportwagon (America de Nord)
Dacia 18 (România)
Perioadă producție1978–1989
Asamblat în
Caroserie
ClasăMașină de familie mare (D)
Caroseriesedan cu 4 uși
break cu 5 uși
ConfigurațieMotor față, tracțiune față
Înrudit cuRenault Fuego
Grup motopropulsor
Motorizare
  • Benzină:
  • 1397 cc C1J I4
  • 1565 cc C2L I4 (Argentina)
  • 1565 cc A5L/A7L turbo I4
  • 1647 cc A2M/A6M I4
  • 1995 cc J6R I4
  • 2165 cc J7T I4 (Argentina, Statele Unite)[2]
  • Diesel:
  • 2068 cc J8S diesel/turbodiesel I4
Cutie de vitezemanuală cu 4 / 5 trepte
automată cu 3 trepte
Dimensiuni
Ampatament2.440 mm (96,1 in)
Lungime4.390 mm (172,8 in)
Lățime1.690 mm (66,5 in)
Înălțime1.400 mm (55,1 in)
Greutate940 kg (2.072 lb) (varianta de bază)
Cronologie
PredecesorRenault 12
SuccesorRenault 21
Eagle Medallion (America de Nord)

Renault 18 este o mașină de familie mare produsă de producătorul francez Renault între 1978 și 1989, producția din America de Sud continuând până în 1994. Designul a fost creat de stilistul Gaston Juchet. Renault 18 a fost produs în Franța la fabrica Renault din Flins, lângă Mantes, în departamentul Yvelines.

Renault 18 a fost asamblat și în România sub numele de Dacia 18. Producția a început în 1978, dar într-un număr foarte mic (sub 100), în principal pentru guvern. A fost conceput ca un înlocuitor pentru Dacia 1300, un model derivat și bazat pe Renault 12, dar licența și producția dintre Dacia și Renault s-au încheiat în 1979, așa că ideea a fost abandonată. A fost prezentat și la „Târgul Internațional București” (TIB) în 1978.[1]

  1. ^ a b Mastrostefano, Raffaele, ed. (). Quattroruote: Tutte le Auto del Mondo 1985 (în italiană). Editoriale Domus. p. 230. ISBN 88-7212-012-8. 
  2. ^ „Codigos de Motores Renault” [Renault engine codes]. Renault19.net (în spaniolă). Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]